Prima pagină | Harta site-ului | 
Flux RSS | 
Abonare la stiri prin email | Contacte
Prima pagină | Harta site-ului | Flux RSS | Abonare la stiri prin email | Contacte
Resurse, idei, informații esențiale și inspirație pentru cei care vor să descopere mai multe despre noul curent care ghidează tranformarea comunităților noastre – antreprenoriatul social.
O colecție de 12 articole din Revista „Economia Socială” care aduc perspectiva profesorilor, experților în economie socială și antreprenorilor sociali din România și Republica Moldova.
Sumar articol
O cheie a creșterii productivității este realizarea inovării inteligente în strânsă cooperare între cercetători și industrie. Datorită finanțării prin politica de coeziune, s-au creat în Letonia instrumente eficiente pentru promovarea inovării și a productivității. Și în știință și inovare este important să se obțină o schimbare de comportament, astfel încât cercetătorii și industria să poată lucra mână în mână pentru a crea sinergii.
Până în 2050, îmbunătățirea egalității de gen ar duce la o creștere a PIB-ului UE pe cap de locuitor cu 6,1-9,6 %, echivalent cu 1,95-3,15 mii de miliarde EUR. Creșterea ar fi vizibilă deja din 2030, când PIB-ul pe cap de locuitor ar fi cu până la 2 % mai mare decât acum. Această creștere ar fi în principal rezultatul îmbunătățirii ratei de ocupare a femeilor și al avansării acestora în direcția ocupării unor locuri de muncă mai productive.
Prin achizițiile publice responsabile social (APRS) cumpărătorii publici pot promova oportunități de angajare, muncă decentă, incluziune socială, accesibilitate și respectarea drepturilor sociale și ale muncii în UE și la nivel global. De asemenea, furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate este direct legată de facilitarea accesului întreprinderilor sociale la licitații publice. Deși potențialul achizițiilor sociale este recunoscut de mult timp, domeniul de aplicare al
utilizării sale legale în practică a fost incert și de aceea, cel puțin în România achizițiile sociale sunt o raritate.
Biserica Ortodoxă are o tradiție îndelungată și în România de implicare filantropică, modele de economie socială fiind regăsite în cadrul mănăstirilor ortodoxe, unde se îmbinau activitățile economice cu ajutorarea săracilor și a celor bolnavi încă din sec. XVII în Țările Române și în Transilvania din sec. XIX. Considerăm că se poate face mai mult, că Biserica poate adopta și se poate implica și în domeniul economiei sociale și al întreprinderilor sociale, spre ajutorarea și prosperitatea materială și spirituală a tuturor persoanelor și comunităților locale. Combinarea politicilor sociale, de dezvoltare economică și a politicilor privind piața muncii reprezintă o inovație de proporții pentru societatea românească și pentru instituțiile din cadrul Bisericii.
Întreprinderile sociale pot fi mai eficiente în atingerea scopurilor publice decât întreprinderile clasice private din cauza rădăcinilor și cunoștințelor lor privind nevoile locale și a misiunii lor sociale, precum și datorită caracteristicilor sale specifice atât din punct de vedere social, cât și economic. Mai mult, antreprenoriatul social este un instrument util în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030 la care și Republica Moldova a aderat, iar dezvoltarea unui ecosistem favorabil pentru antreprenoriatul social urmează să devină un deziderat, dacă se dorește de a fructifica la maxim potențialul pe care îl pot avea întreprinderile sociale în crearea de locuri de muncă incluzive, în dezvoltarea de produse și servicii prietenoase cu omul și mediul, dezvoltarea unei societăți în care „nimeni nu este lăsat în urmă”.
Experții observă că volumul pieței investițiilor de impact crește în fiecare an și depășește deja 500 de miliarde de dolari. Investițiile de impact au două obiective. Primul este obținerea unui impact social sau de mediu pozitiv semnificativ și măsurabil, al doilea este obținerea unui rezultat financiar. Cel mai adesea, investițiile de impact sunt direcționate către întreprinderile sociale și efectul lor este în mod necesar evaluat.
În ciclul de viață al unei întreprinderi sociale vor apărea – mai des sau mai rar – diverse oportunități sau nevoi de finanțare. De nenumărate ori, antreprenorii sociali sau managerii unor întreprinderi sociale m-au întâmpinat cu întrebarea: “S-a lansat o linie de finanțare care se potrivește foarte bine cu activitatea și obiectivele noastre, dar noi în general avem un profit foarte mic, ba chiar uneori suntem pe pierdere. Oare suntem eligibili?’’ Aproape de fiecare dată întorc întrebarea, la fel ca mulți investitori, către organizație: “Care sunt motivele pentru această lipsă de performanță și cum vă va ajuta finanțarea aceea să ieșiți din această situație?” De partea cealaltă, un investitor de impact va dori să știe că investiția sa rezolvă o problemă socială și că va ajuta organizația să crească. Uneori creșterea nu este posibilă, iar investiția este solicitată și alocată pentru consolidarea afacerii. Investitori sociali pot alege, în acest caz, să sprijine întreprinderea socială pe termen scurt sau mediu, pentru ca aceasta să-și rezolve o serie de dificultăți, înainte de a crește afacerea socială. Condiția esențială pentru ca această negociere să aibă loc este ca managementul întreprinderii sociale să știe cauzele acestor dificultăți, cum se reflectă aceste probleme în modelul financiar și să aibă trasate niște direcții realiste pentru ieșirea din dificultate.
Se estimează că în Europa, aproximativ cinci milioane de persoane suferă de afecțiuni din spectrul autismului. Persoanele autiste, indiferent de nevoile lor de sprijin, se confruntă cu un nivel ridicat de discriminare în toate aspectele vieții, inclusiv privind educația și formarea profesională, ceea ce duce la rezultate slabe legate de ocuparea forței de muncă. Șomajul afectează în mod disproporționat persoanele autiste, inclusiv pe cele cu un nivel de educație peste medie. Rata de ocupare a acestora este mai mică de 10%, cu mult sub rata de 47% pentru persoanele cu dizabilități și de 72% pentru persoanele fără dizabilități.
Responsabilitatea Socială Corporativă reprezintă un concept, care încurajează companiile să ia în considerare interesele societății prin asumarea responsabilității pentru impactul pe care-l au activitățile lor asupra comunității, clienților, angajaților, acționarilor și asupra mediului ambiant. Acest angajament trece dincolo de obligațiile statutare pe care sunt reprezentate în statutul întreprinderii.
Întreprinderea socială S. C. Parc Aventură Mușetești S. R. L. urmărește dezvoltarea și diversificarea economiei comunității locale rurale prin crearea a șase noi locuri de muncă; realizarea infrastructurii de agrement nepoluantă, dar și creșterea numărului de persoane din grupurile vulnerabile implicate în activități și servicii cu caracter social și economic.
Am avut îndrăzneala de a face ceea ce era mai greu și anume, producție, considerând că acest tip activitate înseamnă cu adevărat o economie „sănătoasă”. Deşi a fost și este un proces anevoios, provocator și uneori frustrant facem eforturi pentru a continua. Dorim să arătăm că nu există comunități prea mici sau lipsite de importanță, vrem să construim în continuare proiecte care să unească generații și care să ofere nu doar speranțe, ci și oportunități pentru copii, pentru tineri, pentru cei uitați, pentru cei cărora li s-a spus de prea multe ori, pe nedrept,
că nu vor beneficia de șansele pe care le merită. Vrem să inspiram în continuare alți oameni și alte organizații care își propun să se implice direct în comunitatea lor și să ajute, să pună umărul la dezvoltarea unor locuri frumoase și să mizeze pe cel mai important lucru cu putință, pe OAMENI.
Tiny Life este despre curajul de a trăi noi experiențe, despre sacra legătură a omului cu natura, punând la dispoziție iubitorilor de frumos două căsuțe în mijlocul naturii, cu o dimensiune de 27 mp complet utilate, la marginea Pădurii Făget, ce se află la 7 km de centrul orașului Cluj-Napoca. Tiny Life și-a propus să susțină din profiturile generate de minusculele căsuțe, trei programe sociale, primul este un program de educație parentală sugestiv numit „Familia,
o școală fără vacanțe”. El urmărește sprijinirea mamelor cu un trecut dificil pentru a pune bazele unor relații echilibrate cu copiii lor. Al doilea program, denumit “Părinte, copil, iubire” vine în completarea primului şi oferă mamelor și copiilor lor ocazia de a petrece împreună un timp al regăsirii şi împlinirii. Li se oferă drumețiile în natură şi popasul în căsuțe.
Ultimul program “Vreau să îmi știu copilul în siguranță” asigură nevoile primare ale unor familii cu posibilități reduse: haine și produse de igienă pentru mame și copii.
